Ce zi senină!

E iarnă, e frig afară,
Dar în mine-i cald, e primăvară,
Iubitul m-așteaptă pe ulicioară
Să ne dăm cu săniuța;

Crăiasa Zăpezii drăguța
A pus flori de gheață
În copaci și pe potecuța
Care duce spre uitare;

Grânele sunt în hambare,
Dulceața de cireșe-amare
E pusă bine la păstrare,
În inima-mi mare
Strălucesc raze de soare;

Nu-mi suflă vântul prin buzunare
De când țin banii la ciorap,
Întotdeauna fac ce știu
Și știu bine ce fac!

A mai crăpat un drac
Când am băgat tristețea în sac
Și am dus-o la gârlă
Am auzit că a mâncat-o 

O șopârlă, când a venit taifunul.

Nebunul de pe tabla de șah
Se crede padișah,
Vrea s-o fure pe Regină
S-o plimbe prin oraș c-o limuzină;

Crivățul cată pricină,
Cântă de zor la mandolină
Pentru o mirandolină
Care are poftă de o amandină.

Ce zi senină, ca niciodat'!
Am să-mi îmbrățișez iubitul
Ca altădat', am să-l arunc
Pe-un pat moale de nea
După ce mă va săruta!

Iarna are farmecul ei
Când nu e ceață și polei,
Viața e frumoasă
Când iubirea-și face casă
Pe Strada Fericirii,
Zborul spre Infinit nu e oprit
Nici măcar pentru cei care-au albit.


Autor ✍ Crisastemis
Din Volumul - Lumina Iubirii