Și te urăsc...

Și te urăsc adeseori
Pentru că te iubesc până dincolo de nori,
Oriunde-aș merge-n lumea mare 
Îmi ești lumină pe cărare.

Și te urăsc în zilele fără soare 
Pentru că inima mă doare
Când ești la mii de kilometri depărtare,
De nu simt brațu-ți cald 
Pe umăru-mi, în ceasul greu,
Nu mă interesează 
Ce se-ntâmplă-n jurul meu;

Și te urăsc atunci 
Când nu văd chipul tău
Și trebuie să stau singură 
Sub clar de lună,
Sunt tristă când cade 
Câte-o stea fără cunună  
În fiecare noapte nu prea bună;  

Și te urăsc de câte ori se rupe-o strună 
A viorii fermecate din inima-mi nebună
Unde muzica iubirii răsună 
Din noapte până-n zori; 

Te ador ca pe-un parfum de flori 
De primăvară
Când îmi faci sufletul 
Să tresară de fericire,
Când îmi dăruiești iubire în neștire! 


Autor ✍ Crisastemis 
Din Volumul - Lumina Iubirii